Introduction aux Conditions FIDIC en roumain

par | 5. juillet 2007 | Droit de la construction

I n t r o d u c e r e   l a   C ă r ţ i l e   F I D I C

 

De catre Dr. Sebastian-Goetz Hoek, Rechtsanwalt

Ministerul Finantelor Publice al României, in calitatea sa de beneficiar al  proiectului Phare 2004/016 – 772.05.01.02 – Transpunerea clauzelor contractuale  FIDIC în legislaţia română, si-a vazut incredintata misiunea de a asigura o traducere oficiala a Condiţiilor de Contract FIDIC 1999, ce vor fi ulterior adoptate in România drept reglementari oficiale  pentru  principalele Condiţii de Contract, precum si de a furniza un set de Condiţii Speciale de Contract, al caror proiect a fost de asemenea comentat de catre autorul prezentului articol*. Tematica FIDIC corespunde prin urmare unui veritabil interes existent in mediul juridic specializat românesc. In acest context, prezentul articol reprezinta Introducerea la comentariul Cartilor FIDIC, realizat recent de catre d-l Dr. Sebastian-Goetz Hoek, Avocat, Baroul Berlin, ex-presedinte al grupului international de lucru „International Litigation and Safer Export of Goods and Services“ (EUROJURIS), co-organizator al seminarului FIDIC-VUBIC-VBI (Berlin), autor al lucrarii „Handbuch des Internationalen und ausländischen Baurechts” si a numeroase contributii pentru publicatii specializate de drept: “Baurechts-Berater”, IBR, ZfBR, MDR, RIW, ZAP. Comentariul a fost realizat in colaborare cu Me Philippe Barbier, Avocat (Toulon, Franta) si Francis Wallace, Avocat (Rix&Kay, Marea Britanie). Redactat in limba franceza, comentariul este disponibil in intregime pe pagina web a FIDIC www.fidic.org.Dr. Sebastian-Goetz Hoek este autorul traducerilor oficiale Cartilor FIDIC in limbile germana si franceza. Va stam la dispozitie pentru mai multe informatii si asistenta calificata in domeniul Conditiilor FIDIC in special si al dreptului international al constructiilor in general: Dr.Götz-Sebastian Hök, Kanzlei Dr. Hök, Stieglmeier & Kollegen, Otto-Suhr-Allee 115, 10585 Berlin, Tel.: 00 49 (0) 30 3000 760-0, Fax: +49 (0) 30 5130 38 19, e-mail: ed.ke1732208595oh-rd1732208595@ielz1732208595nak1732208595. Versiunea in limba româna a respectivei Introduceri a fost realizata de catre d-l Stefan Sirbu, Licentiat in Drept, titular al unui Master II en Droit des affaires et fiscalité (Bordeaux IV Montesquieu), colaborator al Cabinetului Hök, Stieglmeier & Kollegen.

***

Le Ministère des Finances Publiques de la Roumanie, en sa qualité de bénéficiaire du projet Phare 2004/016 –772.05.01.02 pour la transposition des clauses contractuelles FIDIC dans la législation roumaine, s’est vu confier la mission d’assurer une traduction officielle des Conditions FIDIC 1999, qui seront ultérieurement être adoptées en Roumanie en tant que règlementations officielles pour les principales Conditions de contrat, ainsi que de fournir des Conditions Spéciales, dont le Projet a été également commenté par l’auteur de cet article. Aborder la  thématique FIDIC saurait donc répondre à un véritable intérêt existant dans le milieu juridique spécialisé roumain. Dans ce contexte, le présent article constitue l’introduction au commentaire de Livres FIDIC, réalisé récemment par Me Dr. Sebastian-Goetz Hoek, Avocat au Barreau de Berlin, ex-président du groupe international de travail „International Litigation and Safer Export of Goods and Services“ (EUROJURIS), co-organisateur du séminaire FIDIC-VUBIC-VBI (Berlin), auteur de l’ouvrage „Handbuch des Internationalen und ausländischen Baurechts” et de nombreuses contributions pour des revues de droit spécialisées: “Baurechts-Berater”, IBR, ZfBR, MDR, RIW, ZAP. Le commentaire a été réalisé en collaboration avec Me Philippe Barbier, Avocat au Barreau de Toulon, et Francis Wallace, Avocat, (Rix&Kay, Marea Britanie). Rédigé en langue française, ce Commentaire est disponible sur le site web de FIDIC www.fidic.org. Dr. Sebastian-Goetz Hoek est l’auteur des traductions officielles en français et en allemand des Livres FIDIC. Nous demeurons à votre disposition pour plus d’informations et  pour une assistance de haute qualité dans le domaine des Conditions FIDIC en spécial et du droit international des constructions en général : Dr.Götz-Sebastian Hök, Kanzlei Dr. Hök, Stieglmeier & Kollegen, Otto-Suhr-Allee 115, 10585 Berlin, Tel.: 00 49 (0) 30 3000 760-0, Fax: +49 (0) 30 5130 38 19, e-mail: ed.ke1732208595oh-rd1732208595@ielz1732208595nak1732208595. La version roumaine de cette Introduction a été réalisée par M. Stefan Sirbu, titulaire d’un Master II en Droit des affaires et fiscalité (Bordeaux IV Montesquieu) et collaborateur du Cabinet Hök, Stieglmeier & Kollegen.

 

 

  1. Generalităţi

 

FIDIC reprezinta o organizatie profesionala europeana si internationala, cu sediul la Geneva, reunind in cadrul sau organizatiile profesionale nationale de ingineri-consultanti. Bunaoara, Franta este reprezentata in cadrul FIDIC de catre sindicatul profesional SYNTEC-INGENIERIE. FIDIC este o organizatie privata supranationala, lipsita de orice competenta normativa. Desi aceasta intrebare suscita de citva timp vii controverse, Conditiile FIDIC nu constituie nici pe departe o lex mercatoria, deoarece lipsesc anumite exigente fundamentale, ce le-ar putea transforma intr-un sistem de norme, care gratie simplitatii si previzibilitatii lor ar gasi o aplicare imediata. In pofida acestui fapt, ar fi imprudent sa nu se aprecieze la justa ei valoare importanta acestor Conditii, deoarece este posibil de se referi la ele pentru a aduce proba anumitor cutume internationale. Astfel, in 1983 un tribunal arbitral al CCI a constatat existenta unui obicei confirmat de catre FIDIC, conform caruia in cadrul incheierii unui contract international de constructii, Beneficiarul plateste in avans Antreprenorului un anumit procentaj din pretul contractului, avans care este retinut mai tirziu din platile lunare efectuate, pe masura ce lucrarile sunt executate[1]. Conditiile FIDIC actuale formalizeaza aceste practici : clauza 14.2 obliga Beneficiarul sa achite o « plata anticipata », care este calificata contractual drept imprumut de mobilizare fara dobinda. Totusi, conform dreptului german (§§ 305 si urmatoarele ale BGB), Conditiile FIDIC sunt considerate drept « conditii generale » si, din aceasta cauza, trebuie sa fie acceptate de catre partea opusa, pentru a-i putea fi opozabile.

 

Conditiile FIDIC nu sunt inca pe larg cunoscute in Europa continentala, desi constituie clauze contractuale foarte raspindite si utilizate la nivel international in lumea intreaga. Mediul universitar si asociativ n-au inceput sa trateze subiectul decit foarte recent. Dupa deschiderea pietelor Europei de Est, utilizarea Conditiilor FIDIC a cunoscut o si mai rapida raspindire. Ele sunt utilizate in Polonia, in Ungaria, in Cehia, in tarile baltice, in Rusia si in Turcia, dar si in India, China, Australia, Africa si in tarile Orientului Apropiat. In Europa de Est, si anume in Polonia si Romania, incheierea de contracte de achizitii publice este deseori strins legata de Conditiile FIDIC, lucru facilitat de traducerea in limbile poloneza si româna ale acestor Conditii. Pe de alta parte, atit in Romania, cit si in Polonia, exista programe de instruire si dispozitive de masuri destinate sa faca cunoscute practicienilor Conditiile FIDIC. In Polonia, buanoara, SIDIR (organizatia profesionala nationala a inginerilor-consultanti) acrediteaza asa-numitii « ingineri FIDIC ».

 

FIDIC a publicat numeroase contracte-tip :

 

► Conditions of Contract for EPC Turnkey Projects / FIDIC 1st edition, 1999 (Silver Book)

► Conditions of Contract for Plant and Design-Build / FIDIC 1st edition, 1999 (Yellow Book)

► Conditions of Contract for Construction / FIDIC 1st edition, 1999 (Red Book)

► Short Form of Contract/ FIDIC 1st edition, 1999 (Green Book)

► Conditions of Contract for Works of Civil Engineering Construction / FIDIC 4th edition, 1987 – Part I and II

► Conditions of Contract for Works of Civil Engineering Construction / FIDIC 4th edition, 1987 – Part I only

► Tendering Procedure / FIDIC 1st edition, 1982

► Standard prequalification form for contractors / FIDIC

► Client / Consultant Model Services Agreement / FIDIC 4th edition, 2006[2]

► Guidelines and Terms of Reference for the Preparation of Project Cost Estimates / FIDIC 1st edition, 1980

► Selection by ability – FIDIC guidelines on quality based selection of consulting engineer / FIDIC 1st edition, 1991

► Conditions of Contract for Design-Build and Turnkey / FIDIC 1st edition, 1995

► White Book Guide (Guide to „Client / Consultant Model Services Agreement“) /FIDIC 2nd edition, 2001

► Supplement to Conditions of Contract for Works of Civil Engineering Construction/ FIDIC 1st edition, 1996

► Form of Contract for Dredging and Reclamation Works / FIDIC 1st edition, 2006.

Licenta pentru folosirea contractele de constructie FIDIC, prima ed. 1999 (Cartea Rosie) a fost acordata bancilor de dezvoltare pentru o perioada de 9 ani, modelele fiind adoptate pentru contractele importante pe care bancile de dezvoltare le finanteaza. Conditiile Generale au drept obiectiv satisfacerea tuturor exigentelor BMD. Astfel, Conditiile Particulare (Particular Conditions) cuprind in anexa la oferta asa-numitele Contract Data, completate eventual cu o serie de clauze specifice tarii in cauza. Asa-numita « Carte Rosie armonizata » a fost conceputa doar pentru proiectele finantate de catre bancile participante, si anume de catre cele mai importante Banci Multilaterale de Dezvoltare, cum ar fi Banca Mondiala, BERD, InterAmerican, Asia, African Development Bank, Caribbean etc.

 

Conditiile FIDIC reprezinta niste conditii contractuale adaptate proiectelor de constructie pe scara internationala. Ele au fost din start elaborate avind la baza Conditiile standarte engleze ICEsi sunt, prin urmare, apropiate dreptului englez. Noua versiune actualizata a Cartilor FIDIC dateaza din 1999. Ea reuneste trei carti : Cartea Rosie (Red Book), Cartea Galbena (Yellow Book) si Cartea Argintie (Silver Book), completate de Cartea Verde (Green Book), consacrata lucrarilor de importanta mai mica. Cele trei carti se deosebesc de predecesoarele lor printr-o regrupare mai clara a clauzelor si, mai ales, printr-o scindare a obligatiilor ce-i revin Inginerului, deoarece misiunea sa de cvasi-arbitru i-a fost incredintata Biroului de Conciliere (Comisia de solutionare a Disputelor, eng. Dispute Adjudication Board sau DAB). Noua Carte Galbena reprezinta o evolutie a Cartii Portocalii (Orange Book) din 1995, care recurge la traditiile si experienta sistemului Common Law, dar si la cele ale practicii ale sistemului de drept civil. Cartea Argintie constituie o noutate care corespunde unei cereri existente din partea unor Beneficiari interesati in garantarea pretului convenit si a termenilor stipulati.

 

Conditiile FIDIC beneficiaza de mult timp de o reputatie mondiala anume datorita faptului ca repartizeaza in mod echilibrat riscurile intre Beneficiar si Antreprenor[3]. Dupa ce FIDIC a publicat Cartea Argint, mai multi autori (mai cu seama apropiati de cercurile de constructori[4]) au criticat-o pentru aceasta noua abordare. Cartea Argint a fost conceputa pentru proiectele « la cheie » (« turn-key »), in care riscurile contractului sunt repartizate in mod semnificativ mai putin echilibrat, deoarece Antreprenorul este responsabil de exactitudinea exigentelor Beneficiarului, dar si de evenimentele neprevazute, mai cu seama cele geologice, la momentul incheierii contractului.

 

Cartile FIDIC sunt – cu exceptia Cartii Verde – concepute pentru proiectele de anvergura. Se face distinctie intre doua tipuri de contract. In cazul in care prestatia de proiectare este asigurata de catre Beneficiar (sau mai exact de catre inginerul pe care l-a desemnat in acest scop), se va folosi Cartea Rosie.  Antreprenorul nu va raspunde deci decit pentru executarea prestatiilor contractuale convenite. In schimb, mult mai frecvent  in spatiul anglo-saxon este contractul clasic « design & build »al Cartilor Galbena si Argintie.

 

Dupa cum a fost enuntat supra, Conditiile FIDIC sunt foarte apropiate de dreptul anglo-saxon prin terminologia pe care o utilizeaza si prin principiile lor fundamentale, lista de definitii de la inceputul Conditiilor constituind un bun exemplu al acestui impact. In ceea ce priveste continutul, merita a fi subliniata pozitia dominanta a inginerului-consultant ca administrator al contractului, inspirata din traditia engleza. De altfel, ea n-a suportat modificari esentiale in noua editie a Conditiilor FIDIC, in afara faptului ca misiunea de cvasi-arbitru i-a fost transferata Comisiei de solutionare a disputelor.

 

Filiatia conceptuala si lingvistica a Cartilor FIDIC fata de Common Law ne obliga sa amintim citeva din principiile ce animeaza aceasta familie juridica. Ordinile de drept apartinind familiei Common Law se bazeaza pe precedentul judiciar, pe principiul echitatii (« equity »), pe legislatie, pe tratatele internationale si pe cutuma. Totusi, locul de frunte printre sursele de drept il detine « case law », adica precedentul judiciar. Tribunalele nu doar aplica dreptul, ele il si constata. Tribunalele inferioare sunt legate de deciziile tribunalelor superioare (“rule of precedent”). La bun inceput exista doar common law, care presupunea, inainte ca reclamantul sa poata initia o procedura judiciara, un inscris special numit “writ”. Reclamantul trebuia, conform acestui concept, sa solicite o anumita protectie din partea regelui. Cererea sa trebuia sa indeplineasca anumite exigente formale stricte si urmarea o necesitate de protectie juridica particulara (si nu urmarea protectia unui drept sau a unei pretentii). Rigiditatea acestei conceptii avu drept rezultat faptul ca tribunalele nu mai puteau garanta dreptatea, din care cauza populatia a inceput sa solicite regelui justitie de la caz la caz. Regele delega aceasta misiune cancelarilor sai, cristalizind astfel o noua ordine de drept in forma « equity », prin care la bun inceput se intelegea un fel de justitie naturala (« natural justice »), determinanta in caz de coliziune cu common law (aceasta in urma unei decizii a Regelui James in sec. XVII).  Un timp, « equity » si « common law » au coexistat ca doua sisteme diferite ; astazi, aceste doua ramuri de drept sunt reunite intr-un singur sistem.

 

Diferenta intre « equity » si « common law » este importanta pentru intelegerea conceptelor de « liquidated damages » si de « specific performance » care se pot fi gasite in cartile FIDIC.

 

In dreptul englez, conform principiului echitatii, clauzele penale sunt considerate drept injuste si de aceea drept invalide.

 

Or, chiar si clauzele care specifica sume fixe care urmeaza a fi platite/deduse din remuneratia datorata Antreprenorului pentru fiecare zi de intirziere (« liquidated damages ») vor fi recunoscute ca fiind clauze penale invalide atita timp cit :

–          respectivele sume n-au fost fixate in baza unei estimari rezonabile, realizate  la momentul incheierii contractului, a daunelor suportate din cauza intirzierii ,

–          sunt dificile sau imposibil de masurat,

–          intentia partilor n-a fost sa repare daunele efectiv suportate, ci sa penalizeze partea aflata in intirziere.

 

Acest triplu test decurge din unul din principiile echitatii, care impune tribunalelor sa distinga intre ceea ce reiese din vointa materiala a partilor si ceea ce este pur formal. Daca tribunalul considera ca privilegierea aspectului formal este injusta, partea adversa nu-l mai poate invoca ; prin urmare, tribunalele vor califica drept ilicite clauzele care prevad formal « liquidated damages », insa reprezinta in realitate adevarate clauze penale.

 

In ceea ce priveste « specific performance », Common Law nu ofera nici o veritabila posibilitate de a se apara impotriva unui comportament ilicit. El impune intii suportarea acestui comportament ilegal, care da mai tirziu substanta unei actiuni de daune-interese. Principiul echitatii propune in locul sau pronuntarea unei « specific performance », in masura in care daunele-interese nu constituie recursul adecvat.

 

Dreptul englez al constructiilor se gaseste actualmente in mare parte in asa-numitul Housing, Regeneration and Construction Act 1996, prevazind anumite standarte ce urmeaza a fi respectate in contractele de constructii, inclusiv in contractele incheiate intre architect si inginer. Aceasta lege a introdus in special o clauza de ordine publica, conform careia partile unui contract de constructii trebuie sa se inteleaga asupra faptului ca ele pot in orice moment sa angajeze o procedura de conciliere (DAB, Dispute Adjudication Board). Acest tip de procedura se regaseste in Conditiile FIDIC, fara ca acestea sa fi fost elaborate pentru a indeplini toate Cerintele dreptului englez. In al doilea rind, dreptul englez si practicile industriei engleze a constructiilor au avut o mare influenta asupra conceptului administrarii contractului FIDIC de catre Inginer, ceea ce justifica referintele la jurisprudenta engleza pentru a intelege rolul sau, considerabil mai usor de inteles astfel, decit prin simpla referire la conceptul abstract al administrarii contractului. Aceiasi situatie exista si in ceea ce priveste procedura de conciliere, ale carei concept si interpretare au fost si ele deja discutate in jurisprudenta engleza. Or, este sigur ca toate conceptele continute in conditiile FIDIC trebuie intelese in contextul legii aplicabile, susceptibile sa articuleze concepte diferite de cele ale legislatiei englezesti, avind drept consecinta rezultate diferite.

 

  1. Procedura de incheiere a contractelor

 

In principiu, cartile FIDIC nu trateaza decit faza executiei proiectului. Conditiile incheierii contractului si procedura corespunzatoare urmata de catre Antreprenor sunt reglementate altfel. In Europa, Regulamentul CE cu privire la apelurile de oferte privind achizitii publice prevede dispozitii detaliate referitoare la aceasta procedura. Masura in care aceste conditii sunt aplicabile unui contract determinat depinde de natura juridica a Beneficiarului si de finantarea la care acesta recurge. Daca Beneficiarul apeleaza la bancile multilaterale de dezvoltare sau la fondurile comunitare, el trebuie sa-si conformeze apelul de oferte conditiilor de acordare ale creditelor aplicate de aceste institutii. Banca Mondiala si o serie de alte banci multilaterale de dezvoltare recurg, ca regula, la conditiile ENAA prevazute pentru proiectele la cheie. FIDIC ofera totusi si ea un fel de procedura de alegere prealabila sub forma unor chestionare care pot fi transmise eventualilor candidati.

 

EIC a publicat The Blue Book of Sustainable Procurement, in care a comasat citeva avize si propuneri importante pentru incheierea contractelor.

 

In cazul unui proiect care trebuie sa faca obiectul unui concurs conform Cartii Galbene, prestatiile prealabile sunt indispensabile, deoarece Cerintele Beneficiarului trebuiesc fixate cu grija. EIC a remarcat totusi carente semnificative in ceea ce priveste acest post, procesul de proiectare justificind astfel citeva observatii. Multe mari proiecte de investitii sunt de obicei pregatite urmind trei etape de proiectare :

 

–          studiul preliminar (eng. Conceptual design)

–          avanproiectul (eng. Tender design, Preliminary design)

–          proiectul definitive (eng. Detailed engineering)

 

Indicatie practica: Daca un proiect face obiectul unui concurs, urmatoarele aspecte ar trebui sa fie respectate:

–          In anumite sisteme de drept, o oferta poate fi retrasa  in orice clipa pina la acceptarea sa de catre Beneficiar; acest lucru este exclus atunci cind Beneficiarul cere o cautiune drept conditie de participare la procedura de apel de oferte (un asemenea model se gaseste de asemenea in Cartea Galbena).

–          Particularitatile dreptului local in domeniul constructiilor trebuiesc clarificate pe cit este de posibil de devreme (de exemplu, raspunderea decenala).

–          Alegerea dreptului si a limbii trebuie evaluata si enuntata cit se poate de clar inca de la inceputul negocierilor.

–          Inainte de atribuire si in functie de circonstante, trebuiesc obtinute informatii suficiente, verificate fapte si efectuate studii.

–          Greselile comise la momentul inaintarii ofertei, erorile de calcul sau pur si simplu omiterea unor fapte, desi pot fi in mod teoretic corectate dupa incheierea contractului, fac doar cu mare dificultate obiectul unor corectari, ca regula, in schimbul unui supliment de pret si a unei prelungiri a perioadei de executie.

–          La momentul planificarii derularii in timp, trebuie sa se tina cont de faptul ca asa-numitul « float » (marja de timp disponibila pentru o actiune materializata printr-o sageata pe calea critica) este deseori considerat ca fiind « owner-owned ». Imprecizia ori insuficienta formularii exigentelor Beneficiarului expun Antreprenorul unui risc mai inalt decit Cerintele foarte detaliate (vezi si clauzele 1.1.6.9, 1.9, 5.1)

–          Calcularea pretului de catre Antreprenor trebuie sa ia in consideratie faptul ca dincolo de timpul de constructie privit in ansamblu, trebuie asigurata o gestiune intensa si continua a reclamatiilor, precum si disponibilitatea planurilor pe santier sau la sediul biroului principal.

–          La momentul transmiterii ofertei, nu se recomanda de a renunta nechibzuit la interventia Comisiei de solutionare a disputelor sau a tribunalului arbitral, deoarece ambele institutii reprezinta instrumente importante si alternative de rezolvare a conflictelor ; de asemenea, se recomanda o abordare tactica in cadrul deliberarilor cu privire stabilirea compozitiei lor.

 

Un numar tot mai mare de misiuni de inginerie este atribuit la nivel mondial sub forma contractelor « la cheie » si « design-build », in baza unor descrieri functionale sau a unor prestatii prealabile descriind parametrii de instalare care trebuiesc atinsi. In acest caz, Beneficiarul furnizeaza Cerintele (« Employer’s Requirements »), indicatiile de executie si precizeaza rezultatul asteptat. Antreprenorul este liber sa aleaga metoda prin care va obtine acest rezultat. Atita timp cit  Beneficiarul nu are o inchipuire precisa despre modul in care operatiunea trebuie proiectata, cit  si despre echipamentul tehnic care trebuie livrat, poate fi oportun de a utiliza experienta Antreprenorului si de a realiza apelul de oferte in doi timpi, rezervind astfel Beneficiarului o anumita marja de manevra in discutia sa cu Antreprenorul. Respectiv, documentele apelului de oferte al Bancii mondiale pentru constructia instalatiilor la cheie (2005), bazate pe conditiile ENAA, contin o optiune pentru apelul de oferte de un singur nivel precum si una pentru un apel de oferte de doua niveluri. Banca Mondiala isi rezerveaza de altfel in mod expres dreptul de acceptare a procedurii de doua niveluri. Conform conceptiei EIC, ar trebui sa li se permita Antreprenorilor, in timpul punerii in concurs, sa propuna propriile lor solutii pentru a satisface necesitatilor speciale ale standartelor definite in proiect. Nu ne vom pronunta asupra chestiunii daca si in ce masura conceptiile dorite si prezentate, si propunerile EIC sunt in acord cu continutul Cartii Galbene.

 

In baza asa-numitei « metode americane », Beneficiarul publica in primul rind un studiu prealabil in baza ideii sale initiale, studiu care este transmis unui birou de proiectare independent. Acest studiu reprezinta baza proiectarii particulare a inginerului, aceasta fiind mai apoi din nou scoasa la concurs si transmisa unui alt birou de ingineri. In fine, executarea este si ea scoasa la concurs si supusa supravegherii de catre un birou de ingineri independent. Faza executarii i se alatura.

 

Inainte de a trata mai precis fazele de proiectare particulare, trebuie de clarificat mai intii continutul lucrarilor ingineresti. Studiul preliminar care trebuie stabilit initial (conceptual design) trebuie sa aduca la o definitie grosiera a proiectului, precum si la indicatii provizorii cu privire la pret. Acest studiu preliminar serveste drept baza pentru stabilirea exigentelor Antreprenorului.

 

Trebuiesc elucidate :

 

–          aspectele economice ale proiectului (fezabilitatea, luind in consideratie rentabilitatea),

–          finantarea proiectului,

–          aspectele juridice ale proiectului (reglementarile privind protectia investitiilor, normele dreptului constructiilor, normele de drept fiscal),

–          aspectele tehnice ale proiectului,

–          materiile prime si materiile de baza necesare pentru proiect (aprovizionarea cu energie si apa, precum si cu materii prime transformabile cum sunt nisipul, prundisul, otelul etc.),

–          aspectele antropologice si culturale ale proiectului (explicarea modului de gindire al persoanelor respective, a modului de a aborda proiectul, a logicii acestora etc),

–          aspectele etnice si ergonomice ale proiectului (de exemplu, constitutia fizica a populatiei),

–          aspectele climatice ale proiectului (temperaturile inalte, variatiile considerabile de temperatura, umiditatea importanta a aerului, expunerea intensa la razele solare),

–          aspectele ecologice ale proiectelor,

–          infrastructura in legatura cu proiectul,

–          conditiile generale de constructie.

 

In cadrul remiterii ofertei, Antreprenorul poate fi obligat sa furnizeze deja primele servicii (in mod gratuit, vezi Cartea Galbena). Aceasta executie precontractuala de catre Antreprenor consta in livrarea Propunerii (Proposal) (clauza 1.1.1.7), care trebuie sa contina « preliminary design ». Conditiile generale ale Cartii galbene, spre deosebire de EIC (Conditions of Contract for design and construction projects), nu contin nici o definitie a conceptului “preliminary design”. De asemenea, clauza 1.1.6.1 nu aduce nici o explicatie. Desigur, ea contine o precizare a ceea ce face parte din Contractor’s Documents, care trebuiesc constituite si livrate de catre Antreprenor. Totusi, ramine deschisa chestiunea cu privire la ceea ce apartine « preliminary design ». Nu este descris nici modul de prezentare concret al proiectarii prealabile, care a permis stabilirea exigentelor Beneficiarului. Conceptul de « preliminary  design » in sensul Cartii Galbene este in schimb mult mai clar in comparatie cu reglementarile EIC.

 

 

Clauza propusa de EIC contine in principiu etapele urmatoare :

 

–          Conceptual design : Directive pentru stabilirea exigentelor Beneficiarului (Employer’s Requirements) : Aceasta etapa este pur si simplu evocata in Cartea Galbena, fara alte detalii.

–          Tender Design (=Proposal, adica « preliminary design » in sensul Cartii Galbene).

–          Preliminary design (nivel prealabil autorizat al proiectarii finale): Aceasta etapa intermediara nu este reglementata in Cartea Galbena. Proiectarea proiectului este dezvoltata in cadrul acesteia ca un proces unificat. O rezerva de acceptare ii poate fi totusi lasata Inginerului.

–          Final design (proiectarea finala).

 

Se poate porni in mod analog de la propunerile conceptuale ale EIC, conform carora “preliminary design” in sensul Cartii Galbene (clauza 1.1.1.7) reprezinta planul-schita (outline design), care se bazeaza pe proiectarea conceptiei de catre Beneficiar, stabilita inainte de inceputul punerii in concurs, si reprezinta de acum incolo un element al contractului drept expresie a exigentelor Beneficiarului.

 

Ramine a fi consemnat in acest context ca un anumit numar de contracte este finantat de bancile multilaterale de dezvoltare, cit si de Banca Mondiala. Aceste banci au prezentat directive privind incheierea contractelor finantate prin imprumuturile BIRD si creditele AID (Asociatia internationala de dezvoltare).Aceste directive au drept obiect informarea responsabililor pentru executarea proiectelor in privinta politicilor ce determina  incheierea contractelor de furnizor, de lucrari si de servicii (altele decit serviciile de consultanti) necesare acestui proiect. Acordul de imprumut reglementeaza relatiile juridice intre Antreprenor si Banca, iar directivele se aplica la incheierea contractelor de furnizor, de lucrari si de servicii necesare proiectului potrivit conditiilor fixate in acord. Drepturile si obligatiile beneficiarului de credit, precum si cele ale antreprenorilor/titularilor contractelor de furnizare si de lucrari, sunt reglementate de dispozitiile dosarului apelului de oferte si de contractele incheiate intre Beneficiarul de credit si titularii contractelor, si nu de directivele sau de acordul de imprumut evocate mai sus.

 

III.          Continutul Cartilor

 

Noile Carti FIDIC respecta intr-o anumita masura aceleasi principii ca si predecesoarele lor, Cartea Rosie din 1987 si Cartea Portocalie din 1995. Ele difera totusi considerabil de aceste predecesoare prin structura, prezentarea si redactarea lor. Actualele Carti FIDIC se aseamana intre ele, in masura in care obiectul lor nu impune o redactare diferita ; ele sunt structurate, din aceste considerente, in mare parte in mod similar. Fiecare dintre Carti include Conditiile Generale, un ghid pentru redactarea Conditiilor Particulare, modelele unei oferte si ale unei anexe la oferta, un document contractual, modele de garantii bancare si modele de contract pentru desemnarea Conciliatorilor. Conditiile generale ale celor trei Carti cuprind toate 20 de clauze, dintre care 17 au un continut comun celor trei Carti, in masura in care conceptele sunt concordante. Clauzele care difera sunt Clauza 3, intitulata « Inginerul » in Cartile Rosie si Galbena, si « Gestiunea de catre Beneficiar » in Cartea Argintie ; Clauza 5 are in Cartea rosie drept titlu « Subantreprenorii desemnati », pe cind in celelalte doua Carti ea reglementeaza « Proiectarea » ; in fine, Clauza 12intitulata in Cartea Rosie « Masuratorile si evaluarea », poarta denumirea de « Teste dupa terminare » in Cartile Galbena si Argintie. In comparatie cu editiile precedente din 1987 si din 1995, numarul clauzelor a fost drastic redus, desi numarul de cuvinte utilizate a crescut.

 

Totusi, un numar considerabil de detalii a fost modificat, mai ales deoarece :

–          Cartile Galbena si Argintie privesc contractele forfetare,

–          Cartile Galbena si Argintie atribuie Antreprenorului conceperea si executarea lucrarilor.

 

Principalele diferente in comparatie cu Cartea Rosie sunt:

–          in sub-clauza 1.5 ordinea ierarhica a documentelor definite in clauza 1 a fost modificata ,

–          in clauza 1.9 “delayed drawings or instructions” a fost inlocuit prin “errors in the Employer’s requirements”,

–          sub-clauza 4.1 a fost adaptata conditiilor Cartii Galbene,

–          in clauza 4.5: « Assignment of benefit of subcontract » a fost inlocuit prin “Nominated subcontractors”,

–          Clauza “Nominated subcontractors” a fost inlocuita prin clauza “Design”,

–          Clauza 9.1 “Contractor’s obligations » cuprinde exigente suplimentare,

–          Clauza 12 « Measurement and evaluation » a fost transformata in « Tests after completion »,

–          Sfera de aplicare a sub-clauzelor 13.21 “Right to vary”si 13.2 “Value engineering” a fost limitata pentru a tine cont de modificarea conditiilor,

–          Clauza 14 a fost adaptata conditiilor de plata specifice unui contract forfetar,

–          Clauza 20.2 prevede o comisie de conciliere « ad hoc », dar sugereaza desemnarea unei comisii de conciliere permanente pentru anumite proiecte.

 

  1. Importanta diferitor Carti

 

Cartile FIDIC nu convin tuturor scopurilor ; FIDIC le propune insa drept modele pentru toti participantii la procesul de constructie.

 

Cartea Rosie se aplica lucrarilor de geniu civil proiectate de catre Beneficiar[5]. Este vorba de un contract cu masuratori la final, administrat de catre un inginer de tip anglo-saxon.

 

Cartea Galbena se aplica lucrarilor electrice si mecanice si este de asemenea recomandata de catre FIDIC pentru contractele de inginerie si de constructii de cladiri[6]. Este vorba aici de un contract la pret forfetar. Acest contract este administrat de catre un inginer de tip anglo-saxon.

 

Cartea Argintie se aplica proiectelor « la cheie » si de infrastructura[7], cu o abordare speciala in ceea ce priveste repartizarea riscurilor contractuale, ceea ce inseamna ca Cartea Argintie lasa in mod deschis mai multe riscuri in sarcina Antreprenorului in raport cu celelalte contracte FIDIC[8]. Pretul este unul forfetar, iar contractul nu prevede interventia unui inginer de tip anglo-saxon.

 

Cartea Verde, fiind si ea un contract cu masuratori la final, se aplica lucrarilor de geniu civil proiectate de catre Beneficiar. Contractul nu este gestionat de catre un inginer si se potriveste mai ales contractelor mici si simple, sau contractelor cu o valoare mai mica decit 500.000 USD. Este din ce in ce mai des utilizat in practica pentru contractele de subantrepriza.

 

 

Din aceste considerente trebuie sa se stabileasca din start, de la caz la caz, care Carte caror necesitati este potrivita. In acest scop FIDIC a alcatuit o serie de intrebari destinate sa ajute la alegerea Cartii potrivite :

 

 

Intrebare Contract
Este oare Beneficiarul obligat sa execute el insusi cea mai mare parte a proiectarii lucrarilor?

Este oare vorba de un proiect traditional (infrastructura, cladiri) ?

Se ocupa oare Inginerul de gestionarea contractelor ?

Este oare Beneficiarul informat pe deplin despre evolutia santierului si poate ordona modificari ?

Se realizeaza oare plata conform masuratorii si preturilor unitare ?

 

 Daca raspunsul este DA, atunci modelul potrivit este Cartea Rosie
Executa oare Antreprenorul cea mai mare parte a proiectarii lucrarilor ?

Este oare proiectul unul traditional (lucrari mecanice si electrice, incluzind montajul pe santier) ?

Trebuie oare Inginerul sa gestioneze santierul si sa certifice progresul lucrarilor si platile ?

Se realizeaza oare plata pretului forfetar conform unui calendar de plati ?

 Daca raspunsul este DA, atunci modelul potrivit este Cartea Galbena
Este oare vorba de un proiect de stat sau de un proiect finantat prin fonduri private conform modelului « Build-operate-transfer=BOT » ? Daca raspunsul este DA, atunci modelul potrivit este Cartea Argintie
Este oare vorba de un proiect pentru care Beneficiarul doreste sa obtina un pret fix ?

Doreste oare Beneficiarul ca Antreprenorul sa-si asume intreaga responsabilitate pentru proiectarea si executarea lucrarilor ?

Privilegiaza oare mai mult Beneficiarul siguranta respectarii termenelor de executare decit pretul contractual ?

Urmeaza oare proiectul sa fie executat in cadrul unei relatii contractuale strict bipartite (in absenta unui Inginer)?

Doreste sau nu Beneficiarul sa fie implicat in evolutia de zi de zi a santierului ?

Este oare Beneficiarul dispus sa plateasca asumarea riscurilor de catre Antreprenor ?

Este oare vorba de un proiect de infrastructura ?

Este oare vorba de un proiect de constructii, pentru care Beneficiarul doreste sa obtina fabricarea in baza unui pret forfetar impreuna cu livrarea intregului mobilier si echipament ?

 Daca raspunsul este DA, atunci modelul potrivit este Cartea Argintie

 

Din punctul de vedere al Inginerului, intrebarea « care sistem de licitatie este ales ori considerat mai potrivit de catre Beneficiar », se pune foarte devreme. Birourile de ingineri ce se ocupa cu proiectarea sau cu efectuarea studiilor de fezabilitate trebuie sa cunoasca aceasta forma, deoarece intre lucrarile lor preparatorii si obligatia de proiectare a Antreprenorului poate sa existe conexiuni, care ar putea imprumuta forma Cerintelor Beneficiarului (Employer’s requirements). Mai mult, volumul comandei Inginerului poate fi redus in anumite cazuri, ceea ce presupune ca Inginerul trebuie sa cunoasca criteriile de licitatie si de selectie. Pe de alta parte, in functie de circumstante, Beneficiarul are dreptul sa numeasca Inginerul consultant drept Inginer institutional, in conformitate cu Cartea Galbena. Totusi, asumarea misiunii de inginer poate crea probleme, deoarece contrar Cartii Rosii, Antreprenorul, dupa ce a fost informat despre inceperea lucrarilor (conform clauzei 8), incepe nu direct cu executarea lucrarilor, ci cu realizarea prestatiilor de proiectare pe care le-a asumat. Acestea trebuie incluse in programul pe care Antreprenorul trebuie sa-l remita Inginerului in termen de 28 de zile dupa ce a primit avizul de incepere al lucrarilor (clauza 8.1).

 

Asa cum la acel moment un proiect definitiv nu exista inca, obligatia Antreprenorului de a completa si a adapta in mod constant programul capata o importanta sporita in comparatie cu Cartea Rosie. Dat fiind ca Inginerul responsabil trebuie sa informeze daca este cazul in ce masura programul nu este conform contractului (din punct de vedere tehnic si cronologic), personalul necesar trebuie prevazut si « bugetizat » chiar atunci.

 

 

TEST : Care dintre Cartile FIDIC este cea mai potrivita ?

 

Predomina oare in proiect misiunile de constructii pure ? DA sau NU

Dispune oare Beneficiarul de capacitati proprii de proiectare ? DA sau NU

Dispune oare Inginerul de capacitati proprii de proiectare ? DA sau NU

Exista oare deja proiecte conceptionale de executare ? DA sau NU

Exista oare un risc de proiectare, cit n-ar fi de mic ? DA sau NU

Sunt oare probabile modificari in proiectare? DA sau NU

Este oare caracterul fix al pretului de o importanta mai redusa ? DA sau NU

Este oare decisiv pretul redus ? DA sau NU

S-a renuntat oare in buget la o marja pentru asumarea riscurilor proiectului? DA sau NU

S-a prevazut oare doar o marja foarte redusa pentru asumarea riscurilor proiectului? DA sau NU

Va asuma oare Antreprenorul toate riscurile proiectului? DA sau NU

Poate asuma oare Beneficiarul o parte din riscuri ? DA sau NU

Poate oare Antreprenorul asuma toate riscurile proiectului ? DA sau NU

Este oare necesara interventia Inginerului ? DA sau NU

Se poate oare renunta la el ? DA sau NU

Poate oare Beneficiarul renunta la aptitudinile specifice ale Antreprenorului ? DA sau NU

 

Solutie : DA=1 punct, NU=2 puncte

 

Un numar mic de puncte acumulate arata ca utilizarea Cartii Rosii este mai potrivita. Un numar mai mare de puncte inseamna ca este recomandabila  procedura de licitatie conform Cartii Galbene; un numar considerabil de puncte inclina spre utilizarea Cartii Argint.

 

In ceea ce priveste criteriile de licitatie, trebuie cunoscut faptul daca Beneficiarul doreste sa recurga la un apel de oferte conform principiului pretului celui mai inferior (oferta cu pretul cel mai scazut) sau celui al pretului celui mai bun (oferta cea mai interesanta). Curtea Europeana de Justitie s-a pronuntat recent in sensul admiterii, pe linga pret, si a unor criterii aditionale. O lege nationala care dispune, in mod abstract si general, ca Beneficiarul persoana publica trebuie sa aplice in mod obligatoriu in cadrul atribuirii principiul pretului cel mai scazut, incalca dreptul european al atribuirii contractelor de achizitii publice. Daca este decisiv pretul cel mai bun, trebuie definite criteriile dupa care acesta poate fi stabilit. In acest caz se va proceda in felul urmator :

 

  1. se selecteaza criteriile de licitatie, care pot fi utilizate pe linga cel al pretului,
  2. se va acorda o pondere fiecarui criteriu,
  3. se vor evalua ofertele in lumina criteriilor respective,
  4. se vor respinge ofertele irealist de joase,
  5. se va efectua un clasament financiar al ofertelor.

 

 

  1. Derularea misiunii

 

Din punct de vedere tehnic, fiecare misiune de constructii se incheie prin terminarea unei lucrari. In conditiile FIDIC, « lucrare » si « lucrari » sunt sinonime. In termeni juridici, misiunea de constructie cuprinde o faza de executie a lucrarilor care ia sfirsit odata cu finisarea lor. Ca regula, i se adauga si o perioada de garantii pentru vicii. Inginerii anglo-saxoni au trebuit sa elaboreze alti termeni tehnici decit cei continentali pentru a denumi fiecare din fazele misiunii, din simplul motiv ca in dreptul anglo-saxon lipseste o definitie legala a receptiei de lucrari. Nu exista de altfel nici regimul legal al remedierii viciilor dupa receptie. In genere, pentru juristii anglo-saxoni, cuvintul « receptie » nu are vreo semnificatie specifica. Toate consecintele juridice ce ar decurge din receptia lucrarilor in drept german sau in drept francez trebuiesc definite prin contractul insusi.

 

De aceea se obisnuieste sa se specifice si sa se defineasca transferul de riscuri ale lucrarii, scadenta platilor si data de inceput al fazei de garantie pentru vicii,  cu atit mai mult, cu cit terminarea lucrarilor este de obicei certificata de catre o persoana autorizata si desemnata de catre contractul de constructii. Din punctul de vedere al unui jurist continental, receptia ca eveniment esential in cadrul misiunii de constructie se efectueaza intr-o singura zi. Or, Cartile FIDIC se bazeaza pe cultura anglo-saxona si organizeaza receptia lucrarilor in diferite etape. Intii intervine certificatul de receptie (a se vedea sub-clauza 10.1), care nu are nici pe departe semnificatia pe care receptia o are in dreptul german, francez sau polonez. Eliberarea sa nu are alt efect decit transferul riscului pierderii sau al deteriorarii lucrarii asupra Beneficiarului (sub-clauza 17.2). Insa Antreprenorul asuma remedierea viciilor (chiar si acelor, ce nu-i sunt imputabile, caz in care munca suplimentara este platita conform sub-clauzei 11.2) timp de o perioada numita « defects notification period », precizata in contract si susceptibila de a fi prelungita la cererea Beneficiarului. Aceasta perioada nu trebuie confundata su perioadele similare garantiei « de parfait achèvement » din dreptul francez. Aceasta din urma nu incepe decit dupa faza defects notification period, a carui sfirsit este certificat de catre Inginer prin intermediul Certificatului de executie. Termenele  de garantie « de parfait achèvement » si de garantie decenala nu incep sa curga decit din ziua eliberarii acestui certificat. « Defects notification period » se adauga deci fazei de garantie pentru vicii care este prevazuta de legea aplicabila contractului.

 

Dupa cum s-a mentionat, Antreprenorul se obliga prin clauza 4.1 a Cartii Rosii sa planifice (daca s-a convenit astfel) si sa execute lucrarile in conformitate cu contractul. Reamintim ca contractul ce se bazeaza pe Cartea Rosie este compus din documentele urmatoare :

(a)             Acordul contractual (daca e cazul)

(b)             Scrisoarea de acceptare

(c)             Scrisoarea de oferta

(d)             Conditiile particulare

(e)             Conditiile Generale

(f)               Devizul descriptive

(g)             Desenele tehnice, si

(h)             Calendarele si orice alte documente ce formeaza Contractul.

 

Contractul bazat pe Cartea Galbena este compus din elementele urmatoare :

 

(i)                Acordul contractual (daca e cazul)

(j)               Scrisoarea de acceptare

(k)             Scrisoarea de oferta

(l)                Conditiile particulare

(m)          Conditiile Generale

(n)             Cerintele Beneficiarului

(o)            Listele, si

(p)             Propunerea Antreprenorului si orice alt document formind Contractul.

 

Prin urmare, in Cartea Galbena, obligatia principala a Antreprenorului se concretizeaza prin referinta la Cerintele Beneficiarului, pe cind in Cartea Rosie acestea sunt inlocuite de caietele de sarcini (deviz descriptiv si desene). In cadrul realizarii contractului, Antreprenorului ii revine, pe linga obligatia realizarii lucrarilor, si sarcina de proiectare. In toate Cartile lucrarile incep cu Instiintarea de incepere al lucrarilor, prezentarea programului (al desfasurarii lucrarilor) si verificarea cerintelor Beneficiarului. Apoi urmeaza fazele de proiectare si de fabricare propriu-zise, ambele fiind terminate cu o receptie (provizorie), careia ii succede perioada de notificare a viciilor, luind sfirsit odata cu receptia definitiva. Intre acestea se situeaza faza testelor la terminare si cea a testelor dupa terminare, in ipoteza in care au fost convenite. In timpul intregii durate a fazei de constructii desfasurarea lucrarilor urmeaza a fi notata. Progresele lucrarilor si toate evenimentele importante trebuiesc notate imediat. Evenimentele ce influenteaza desfasurarea lucrarilor trebuie analizate si pretentiile care rezulta din acestea trebuiesc semnalate Inginerului. Acesta din urma va analiza si va evalua drepturile invocate si documentatia aferenta. Orice drepturi, pretentii sau plati trebuiesc certificate, evaluate si constatate de catre Inginer. Faza de constructie se bazeaza in intregime pe dispozitiile contractuale, pe comunicari si pe documentatie. Regulile de buna conduita in privinta celorlalti participanti la proiect predomina intr-un anumit fel asupra directivelor materiale, care se contin in conditiile tehnice si in Cerintele Beneficiarului.

Regulile de buna conduita contin instructii cu privire la comportamentul actorilor (de exemplu, cu privire la obligatia de de a semnala anumite fapte sau de fixare a unui termen), cit si cu privire la directivele despre continut (de exemplu, obligatia de a tine o documentatie detaliata).

 

  1. Cerintele Beneficiarului

 

In limba engleza, notiunea de « scope of works » cuprinde misiunea antreprenorului.  Contractul de constructie obliga Antreprenorul sa furnizeze un “rezultat” si necesita deci mai mult decit incheierea unei serii de lucrari enumerate in caietele de sarcini. In schimb, caietele de sarcini au desigur o importanta primordiala pentru executarea misiunii si mai ales pentru evaluarea pretului ce urmeaza a fi platit pentru lucrarea terminata.

 

Spre deosebire de Cartea Rosie, in Cartile Galbena si ArgintieCerintele Beneficiarului sunt pentru Antreprenor de o importanta capitala. EIC sugereaza ca beneficiarii nu au acces decit la serviciile de consultanta (deci ale inginerilor si ale arhitectilor), capabili de a redacta documente de apel de oferte fiabile, inclusiv desenele si specificatiile precise si conforme regulilor artei. Acestea constituie fundamentul unei realizari optimale a proiectului de infrastructura prin faptul ca definesc intinderea si Cerintele tehnice ale proiectului. Conform EIC, aceste directive ar trebui sa fie aplicabile tuturor colaboratorilor, ceea ce presupune de a prevederea unui buget adecvat in timpul fazei de proiectare. Orice ambiguitate in documentele definitive ale apelului de oferte s-ar putea dovedi catastrofala  in timpul realizarii proiectului. Este extrem de important ca orientarile proiectului sa fie definite inca in faza de avanproiect. Erorile comise in aceasta faza preliminara nu pot fi reparate mai tirziu decit decit cu mari dificultati.

 

Obligatiile de proiectare a Antreprenorului conform Cartii Galbene rezulta in mare parte din cerintele Beneficiarului, care constituie o anexa la contract (a se vedea clauza 1.1.1.5). In pofida acestui fapt, conform clauzei 1 .5, Cerintele Beneficiarului nu mai au valoarea, pe care acestea o aveau anterior in Cartea Portocalie, unde se aflau pe locul trei in ierarhia documentelor. Contractul nu propune un model de prezentare al exigentelor Beneficiarului. Confruntata cu originalitatea si particularitatile diferitor proiecte, FIDIC a renuntat la elaborarea unui asemenea model. Se recomanda utilizarea Blue Book a EIC.  Practica arata ca documentul continind Cerintele Beneficiarului este foarte important. Din moment ce acesta este anexat documentelor de licitatie, este capital ca Beneficiarul (sau Inginerul care il asista) sa gindeasca bine continutul documentului, la care se refera un mare numar de clauze. Rezumind, se poate afirma ca in Cerintele Beneficiarului urmeaza sa se contina urmatoarele puncte :

 

–          descrierea completa (dar nu prea detaliata) a parametrilor proiectului,

–          o descriere a proiectului, redactata astfel incit Beneficiarul sa poata sa selectioneze candidatii,

–          indicatii detaliate cu privire la functia si utilizarea proiectului,

–          indicatia prestatiilor individuale cum ar fi instruirea personalului (clauza 5.5), asa-numitul « commissionning ».

 

Spre deosebire de Cartea Rosie, obligatia Antreprenorului de a verifica Cerintele Beneficiarului nu incepe decit atunci, cind ii parvine avizul in sensul clauzei 8.1 [Inceperea lucrarilor]. Daca Antreprenorul semnaleaza greseli, pot fi emise ordine de modificare, care mai tirziu pot oferi dreptul de a solicita ridicarea pretului sau prelungirea termenelor, deoarece clauza 1.1.6.9 descrie drept o modificare mai cu seama schimbarile intervenite in Cerintele Beneficiarului. Cerintele incomplete, inexacte sau false pot sa aduca la plati suplimentare inalte. Erorile, pe care Antreprenorul nu le poate identifica in cadrul verificarii exigentelor Beneficiarului, pot da curs unor altor pretentii (a se vedea clauza 1.9), insa doar daca asemenea erori nu erau indentificabile de catre un antreprenor experimentat (in cadrul termenului de verificare dupa dispozitia de incepere al lucrarilor).

 

Obligatia de a respecta toate legile aplicabile (a se vedea clauza 1.13, 5.4 ale Cartii Galbene) poate crea probleme. Clauza 5.4 concretizeaza aceasta obligatie fundamentala, referindu-se la standartele tehnice si reglementarile cu privire la constructii. Urmeaza a fi aplicate intotdeauna cele mai recente standarte. In ceea ce priveste standartele ce ar intra in vigoare dupa data de referinta, Antreprenorul poate, conform clauzei 5.4, semnala costurile suplimentare respective. Bineinteles, toate contradictiile intre aceste standarte si Cerintele Beneficiarului trebuiesc rezolvate. In caz de dubiu, respectarea standartelor si regulilor dreptului constructiilor pot de asemenea oferi dreptul la un supliment de pret sau une prelungiri de termene,

 

–          daca intra in vigoare inaintea datei de referinta,

–          si daca au fost decoperite contradictii cu Cerintele Beneficiarului.

 

Clauza 1.9 se va aplica impreuna cu clauza 1.1.6.9.

 

 

VII. Rolul Inginerului

 

 

In Conditiile FIDIC, rolul Inginerului a fost intotdeauna unul din subiectele cele mai controversate si a ocazionat numeroase neintelegeri. Dublul rol al Inginerului, care in acelasi timp poarta sarcina de reprezentare a Beneficiarului si este titularul unei misiuni ce ii impune o anumita forma de impartialitate, l-au transformat intr-o tinta preferata a criticilor. Utilizarea Cartii Galbene sau Rosii cere partilor sa se familiarizeze cu conceptul de inginer, al carui rol este descris in clauza 3. Actiunea Inginerului este deseori o conditie prealabila realizarii drepturilor ce reies din contract, precum si la eliberarea certificatului de plata prealabil facturarii emise de catre Antreprenor,  sau al certificatului de receptie permitind deblocarea primei transe a sumelor retinute. Daca Beneficiarul impiedica Inginerul sa certifice una din plati, sau nu vegheaza in mod satisfacator ca acesta sa respecte aceasta obligatie, se prezuma ca aceasta conditie a fost indeplinita (a se vedea art.1178 Cod Civil francez). Trebuie de mentionat, totusi, ca dupa cum considera unii autori, sistemul de certificare si constatare (a se vedea sub-clauza 3.5) constituie o conditie potestativa. Totusi, actiunea Inginerului nu depinde in mod exclusiv de vointa Beneficiarului. Ea nici macar nu este lasata la discretia Inginerului, care este obligat sa adopte un comportament conform dispozitiilor contractuale. Fiecare actiune a Inginerului isi gaseste fundamentarea in contractul insusi. Beneficiarul nu este indreptatit sa impuna autoritatii Inginerului careva restrictii (a se vedea sub-clauza 3.1).  Sigur, pozitia Inginerului poate fi slabita daca partile la contract sunt de acord. Daca rolul Inginerului este redus in o asemenea masura, incit actiunile sale depind doar de vointa Beneficiarului si incit nu exista nici un veritabil angajament de a plati pretul sau de a acepta lucrarea, conditia certificarii si constatarii drepturilor Antreprenorului devine caduca. In schimb, modelul FIDIC nemodificat de catre parti acorda Inginerului o pozitie independenta si impartiala, rol care, de altfel, este acceptat si protejat de jurisprudenta anglo-saxona, care a reamintit de mai multe ori ca rolul Inginerului in calitate de « decision-maker » nu poate di redus sau modificat in mod unilateral de catre Beneficiar.

 

Sarcinile incredintate Inginerului de catre Cartea Rosie sau Galbena sunt complexe. El este obligat sa certifice platile, receptia si sfirsitul perioadei de notificare a viciilor, de a aproba propunerile Antreprenorului, de a ratifica testele si programul Antreprenorului, de a ordona modificari si masuri de accelerare, de a notifica data de inceput a lucrarilor, de a inspecta si de a examina lucrarile, precum si de a le masura, si, in cele din urma, de a primi reclamatiile partilor mai ales in ceea ce priveste platile suplimentare, prelungirea perioadei de notificare a viciilor la initiativa Beneficiarului. Rolul sau cere in acest caz o considerabila experienta tehnica si o familiarizare profunda cu dispozitiile contractului, insa de asemenea si o anumita competenta juridica si o practicare a dreptului aplicabil contractului.

 

 

VIII.    Realizarea lucrarilor si a platilor

 

Antreprenorul se libereaza de obligatiile sale prin executarea lucrarilor convenite in modul prevazut in contract. Faptul ca Red, Yellow si Silver Book nu solicita in mod expres Antreprenorului decit realizarea « fit for purpose » in ceea ce priveste obligatia de proiectare nu trebuie sa conduca la falsa impresie ca obligatia de terminare a lucrarilor nu ar fi o obligatie de rezultat. Dimpotriva, urmeaza a fi inteles contrariul, mai ales ca dreptul englez ii solicita implicit Antreprenorului sa termine lucrarile « fit for purpose ».

 

Contraprestatia Beneficiarului rezida in plata lucrarilor. Modul platilor variaza dupa caz. Conform Cartii Rosii, Antreprenorul este platit « la metru » (conform masuratorilor). In spiritul Cartii Galbene, este convenit un pret forfetar, care face  desigur obiectul unor amenajari contractuale, insa se subintelege ca inglobind toate impozitele si taxele. In afara de citeva adaptari minime la sistemul de pret forfetar, clauza 14 a Cartii Galbene se indeparteaza foarte putin de clauza corespondenta din Cartea Rosie. Trebuie insa luate in consideratie diferentele esentiale care exista intre regimurile respective de retinere de garantie. Acestea sunt reglementate in ambele carti in cadrul clauzei 14.9. Spre deosebire de Cartea Rosie, prima jumatate a Retinerilor de garantie nu devine exigibila in Cartea Galbena decit dupa certificatul de receptie si realizarea tuturor testelor dupa terminare prevazute contractual (a se compara cu clauza 12). Prevederile despre Retinerile de garantie difera unele fata de altele dupa sectiuni.

 

Toate Cartile FIDIC contin dispozitii cu privire la platile intermediare realizate in favoarea Antreprenorului, care pot se pot baza pe un plan de plati. Atunci cind sunt adoptate alte modalitati, acestea trebuiesc detaliate in conditiile particulare. Daca platile sunt esalonate conform unui plan, « suma minima pentru certificatele intermediare » trebuie sa fie eliminata din anexa la oferta. In cadrul instructiei privind elaborarea conditiilor particulare, se fac propuneri cu privire la organizarea planurilor de plati, care decurg fie din incheierea etapelor importante (« milestones »), fie dintr-un  calendar lunar functie a pretului contractual estimat finalmente.

 

  1. Dispozitii de modificare

 

Toate Cartile FIDIC prevad posibilitatea emiterii unor dispozitii de modificare (a se compara cu clauza 13). Or, nu trebuie sa ne inselam in aceasta privinta ! Autorizarea Inginerului nu este fara de limite, caci el nu este indreptatit sa modifice contractul (vezi sub-clauza 3.1). Partile la contract si Inginerul sunt legate intre ele in virtutea principiului « pacta sunt servanda ». Din moment ce Beneficiarul doreste sa iasa din cuprinsul obiectului contractului, partile urmeaza sa se inteleaga din nou. Evident, a defini obiectul contractului si limitarile corespunzatoare a dreptului de a dispune modificari poate fi dificil, cu atit mai mult ca exemplele de modificare stipulate in sub-clauza 13.1 nu sunt exhaustive. Pe de alta parte, sub-clauza 3.3 precizeaza ca Inginerul nu este autorizat sa dea decit instructiile necesare executarii lucrarilor si suprimarii viciilor. In plus, dreptul la un supliment de pret nu corespunde intotdeauna une contraprestatii suficiente, deoarece Antreprenorul nu dispune in mod sistematic de competentele adecvate pentru a raspunde exigentelor proiectului modificat. Si mai rau, se poate intimpla ca Antreprenorul sa fi deja afectat timpul sau liber si resursele sale realizarii unui alt proiect.

 

In toate cazurile si la orice moment pina la receptie, Inginerul poate dispune modificari. Dupa eliberarea certificatului de receptie, doar Beneficiarul este indreptatit sa o faca. Antreprenorul poate ridica obiectii, insa doar intr-o mica masura. Modificarile in lucrari pot fi introduse in trei moduri :

 

(a)             inginerul poate dispune o modificare a lucrarilor conform sub-clauzei 13.1, adica fara acord prealabil cu privire la fezabilitate si pret ;

(b)             antreprenorul poate face careva propuneri de optimizare conform sub-clauzei 13.2, care pot favoriza ambele parti ;

(c)             inginerul poate solicita propuneri in sensul sub-clauzei 13.3 pentru a obtine un acord anticipat si a reduce conflictele.

 

Ele se bazeaza deci fie pe o dispozitie a Inginerului, fie la solicitarea adresata Antreprenorului de a transmite o propunere. In detaliu, continutul clauzelor difera. Bunaoara, in clauza 13.1 lipseste o lista a dispozitiilor de modificare posibile. Insa un ordin de modificare nu poate in nici un caz incredinta executarea lucrarilor unui alt Antreprenor. In afara de aceasta, clauza 13.1 contine alte limitari ale efectului obligatoriu al ordinelor de modificare. Importanta clauza 13.2, referitoare la Optimizareaproiectului (« Value Engineering »), nu contine nici o modificare materiala in raport cu norma continuta in Cartea Rosie. In pofida acestui fapt, procedura este adaptata caracterului contractului, astfel incit norma este formulata mai succint si nu spune nimic cu privire la procedura. Este regretabil faptul ca nu pot fi regasite indicatii clare cu privire la repartizarea economiilor sau a altor avantaje, cum este cazul in Cartea Rosie, und se propune pur si simplu divizarea lor in doua parti. In aceasta masura, se recomanda reluarea clauzei complete a Cartii Rosii, deoarece instructia cu privire la elaborarea conditiilor particulare nu cuprinde vreo propunere pentru adaptarea la Cartea Galbena.

 

In numeroase ipoteze, emiterea unui ordin de modificare declanseaza din partea Antreprenorului o solicitare de prelungire a termenelor si/sau un supliment de pret. Posibilitatea de a modifica prestatia initial prevazuta in contract finctioneaza astfel ca o supapa de securitate a contractului cu pret forfetar. Nu se poate face referinta prea des la clauza 1.1.6.9 care defineste un ordin de modificare ; din moment ce aceasta retrimite la Cerintele Beneficiarului, impactul economic est important virtualmente. Clauza 13.3 este adaptata caracterului contractului. Adaptari de pret pot cuprinde si un profit rezonabil (« reasonable profit »).

 

Or, sistemul de modificari este destul de complicat si putin transparent. Se recomanda Antreprenorului de a privi fiecare instructie a Inginerului ca fiind un probabil ordin de modificare. Prin urmare, de fiecare data cin Inginerul sau Beneficiarul ordona o prestatie determinata, o schimbare a modului de munca, teste suplimentare etc., Antreprenorul va trebui sa se intrebe daca respectiva instructie poate fi calificata drept modificare justificind emiterea unei reclamatii din partea sa sub forma unei sporiri de pret sau a unei prelungiri de termene.

 

  1. Know-how

 

Know-how-ul reprezinta o chestiune deosebit de importanta in timpul instalarii sitemelor electronice sau a procedurilor de instalare in general. Proprietatea intelectuala trebuie sa fie utilizata, dar si protejata in acelasi timp. In principiu, Antreprenorul pastreaza proprietatea intelectuala asupra planurilor sale (clauza 1.10). Pe de alta parte, know-how-ul Beneficiarului este de asemenea protejat (clauza 1.11). Daca o varianta este bazata pe o propunere in cadrul « value engineering », se poate intimpla ca Antreprenorul sa breveteze propunerile sale sau sa le protejeze altfel. Daca Beneficiarul recurge mai tirziu din nou la aceasta procedura, este posibil ca intrebari complicate sa fie rezolvate. Astfel, este posibil ca Antreprenorul sa invoce drepturi de exploatare. Clauza 17.5 trateaza in fine intrebari care survin atunci, cind Antreprenorul devanseaza Cerintele Beneficiarului, sau cind planurile Antreprenorului aduce atingere proprietatii intelectuale. Partile nu pot fi considerate ca liberate reciproc de pretentii la daune-interese decit in masura in care aceste au fost realizate in timp voit. Insa Antreprenorul nu poate fi exonerat de raspunderea pentru o violare a proprietatii intelectuale referindu-se la Cerintele Beneficiarului, decit daca aceasta transgresare era consecinta inevitabila a executarii acestora.

 

  1. Aranjamentele financiare

 

Un proiect de constructie de anvergura necesita aranjamente speciale pentru a asigura plata Antreprenorului pe de o parte si a garanta buna finisare a lucrarilor pe de alta parte.

 

In ceea ce priveste garantiile de plata in favoarea Antreprenorului, conditiile FIDIC nu dispun foarte mult. Este vorba aici de un domeniu de drept public, care poate impune norme speciale in favoarea Antreprenorului. Tarile francofone cunosc deseori institutia privilegiului antreprenorului. In Franta acest sistem a fost inlocuit printr-un sistem mai comod si mai simplu (vezi art.1799-1 al Codului civil), fara ca dispozitiile cu privire la privilegiu sa fie abrogate (vezi art.2103 al.4 al Codului civil francez). In Germania exista un dublu sistem pentru a garanta plata antreprenorului : acesta are deptul sa inscrie o ipoteca in valoarea sumei datorate de catre Beneficiar. In locul acestui instrument, el poate de asemenea solicita Beneficiarului o garantie bancara (vezi art.648 Cod civil german). In Polonia, legea « Ustawa o gwarancji zapłaty za roboty budowlane“,adoptata in 2003, dispune de asemenea ca antreprenorul are drept la o garantie bancara. Aceste moduri de protectie sont totusi destul de imperfecte, deoarece aplicarea lor necesita ca dreptul aplicabil contractului sa prevada asemenea mecanisme. Daca, bunaoara, un antreprenor francez a putut obtine ca un proiect de constructii in Germania sa fie supus dreptului francez, dreptul preferential care rezulta din privilegiu nu va putea fi inscrisa deoarece in Germania ipotecile nu se pot constitui de plin drept. Dreptul german cere dimpotriva ca un tribunal sa condamne Beneficiarul ca acesta sa-si dea consimtamintul pentru constituirea ipotecii. Dreptul francez nu cunoaste in acest caz, in afara ipotecii legale, decit ipoteca judiciara provizorie, supusa autorizarii din partea unui judecator atunci cind creanta este sigura si se poate justifica de circumstante susceptibile sa compromita plata.

 

Pina in prezent, FIDIC nu a a gasit un raspuns eficace pentru necesitatile si interesele antreprenorilor cu privire la garantarea platii pretului constructiei. Totusi, pentru a suplini acest gol, FIDIC a inserat o clauza (vezi sub-clauza 2.4) ce autorizeaza Antreprenorul sa solicite Beneficiarului dovezi ale faptului ca acesta din urma a luat toate masurile necesare pentru a asigura plata antreprenorului. Atunci cind Beneficiarul nu aduce aceste dovezi in termenele stabilite, Antreprenorul poate reduce cadenta lucrarilor sau chiar rezilia contractul (vezi clauza 16.2). Chiar daca nu inlocuieste o garantie, acest sistem este un bun instrument de precautie, mai ales atunci cind Inginerul solicita modificari importante sau atunci cind se dovedeste ca riscurile neprevazute se realizeaza.

 

In schimb, sistemul de garantii in favoarea Beneficiaruluieste aproape perfect. Antreprenorul trebuie sa furnizeze o garantie bancara a carei intindere este precizata in anexa la oferta cu titlu de garantie pentru buna executare a contractului (sub-clauza 4.2). Aceasta garantie trebuie sa acopere faza de executare pina la eliberarea certificatului de receptie si faza care se adauga, asa-numita « defects notification period ». Beneficiarul nu o restituie Antreprenorului decit dupa eliberarea certificatului de executie.

 

In plus, modelele FIDIC prevad ca Beneficiarul poate retine un anumit procentaj din pret cu titlu de garantie pentru repararea viciilor care pot aparea du eliberarea certificatului de receptie pina la expirarea fazei  de « defects notifications period » (vezi sub-clauza 14.3, 14.9).

 

In fine, daca Antreprenorul doreste sa solicite Beneficiarului plata unei provizii (vezi sub-clauza 14.2), el trebuie sa-i furnizeze dintii o garantie bancara de aceeiasi valoare, formalizata juridic intr-un imprumut care trebuie sa fi rambursat in mod consecutiv (vezi sub-clauza 14.3).

 

Pentru fiecare tip de garantie bancara exista un model-tip in anexa Cartilor FIDIC, ce se bazeaza pe recomandarile CCI.

 

 

XII.        Cartea Rosie armonizata (versiune BIRD si AID)

 

Deseori, Beneficiarul doreste sa adauge un anumit numar de clauze in conditiile particulare, pentru a corespunde necesitatilor institutiilor financiare. Pina in 2005, Banca Mondiala a recomandat aplicarea vechii Carti Rosii, insotita de un mare numar de modificari in conditiile particulare. Aceasta practica a fost de curind schimbata : Banca Mondiala si alte banci de dezvoltare multinationale au dezvoltat in baza Cartii Rosii a FIDIC din 1999 o versiune armonizata a conditiilor pentru contractul de constructii, publicata in mai 2005 pentru ca in 2006 si 2007 sa fie din nou supusa modificarilor. Ea face parte din Documentele Apelului de oferte si atribuire de contracte (SBDW 2005). In afara de instructiile date antreprenorilor, aceste documente includ dispozitii contractuale speciale si mai multe formulare, printre care cele mai importante sunt Contract Data si Specific Conditions. FIDIC a aprobat aceasta noua publicatie si modificarea Cartii Rosii din 1999. Noua editie a documentelor de apel de oferte a BIRD si a AIF autorizeaza redactorii contractelor sa alcatuiasca Conditii Particulare ale proiectelor de constructii intr-un mod mult mai scurt decit mai inainte, cind Banca Mondiala atribuia proiectele sale pe baza Cartii Rosii din 1987. Acest avantaj, in comparatie cu Cartea Rosie din 1999 este la baza modificarilor majore care au fost impuse nu doar de Banca Mondiala, ci si de alte banci multilaterale de dezvoltare.

 

Unele din aceste modificari sunt mai degraba modificari de redactare, de exemplu « Appendix to Tender » a fost inlocuit cu « Contract Data » (vezi clauza 1.1.1.10), insa pot fi intilnite si schimbari substantiale :

 

–          Noua definitie a notiunii de « imprevizibil » (« Unforeseeable ») in clauza 1.1.6.8, avind consecinte asupra clauzei 4.12 (Conditia solului), schimbare care a fost eliminata in versiunea Cartii din 2006.

 

–          Modificarea clauzei 1.2, in special in ceea ce priveste profiturile. Cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel, valoarea standart este de 5%.

 

–          Reclamatiile Beneficiarului (clauza 2.5) sunt de acum inainte supuse unui termen.

 

–          Dreptul Beneficiarului de a da in mod unilateral instructii Inginerului (clauza 3.1)

 

–          Diminuarea independentei Inginerului in ceea ce priveste competentele sale principale, de exemplu in cee ce priveste posibilitatea de a acorda prelungiri de termene sau de a aloca costuri suplimentare (clauza 3.1)

 

–          Dreptul Beneficiarului de a inlocui Inginerul (clauza 3.4)

 

–          Inginerul este obligat sa constate o reclamatiile respectind un termen de 28 de zile.

 

–          Garantia de executie (clauza 4.2) acopera acum toate reclamatiile rezultind din contract

 

–          Clauza 4.4 care constringe Antreprenorul de a asigura sanse egale subantreprenorilor locali

 

–          Schimbarile privind reclamatia pentru o ajustare a pretului si a costurilor suplimentare pentru lucrarile mentionate in caietele de sarcini.

 

–          Reducerea posibilitatii de ajustare a pretului (clauza 13.7)

 

–          Noi dispozitii privind rambursarea platilor efectuate anticipat (clauza 14.2)

 

–          Antreprenorul poate solicita a doua jumatate a retentiei de garantie din moment ce certificatul de receptie a fost eliberat (clauza 14.9)

 

–          Dreptul de reziliere al Beneficiarului a fost restrins (clauza 15.5)

 

–          Dreptul de a suspenda lucrarile a fost si el restrins (clauza 16.2)

 

–          Riscurile care trebuie asumate de catre Beneficiar au fost limitate la cele care afecteaza in mod direct lucrarile (clauza 17.3)

 

–          Limitarea responsabilitatii conform clauzei 17.6 a fost modificata

 

–          Consecintele unui caz de Forta Majora au fost limitate la cazurile care privesc obligatiile contractuale principale (clauza 19.4)

 

–          DAB a devenit DB (Dispute Board), al carui membri trebuie sa aiba competentele lingvistice si profesionale potyrivite (clauza 20.2).

 

XIII.    Pregatirea documentelor contractuale

 

Pregatirea documentelor contractuale necesita atentie sporita. Exista clauze ale Conditiilor Generale care sunt inaplicabile daca lipsesc indicatiile din anexa la oferta. Este cazul sub-clauzei 13.6 cind lipseste o « daywork schedule ». Aplicabilitatea sub-clauzei 14.2 cu privire la plata provizorie necesita indicatii cu privire la suma platii provizorii. Aceeiasi situatie o intilnim si in cazul sub-clauzei 4.2. Adaptarea contractului la o schimbare a costurilor depinde de existenta unui « tabel de date de ajustare ». Sub-clauza 14.5 necesita existenta unor liste particulare. In cele din urma, sub-clauza 18.3 necesita indicarea unei sume-plafon care sa figureze in anexa la oferta.

 

 

XIV.       Redactarea conditiilor particulare

 

Conditiile Generale pot fi, desigur, modificate. Si aici este necesara o atentie sporita, necesitind o buna cunoastere a continutului clauzelor si a referintelor la sub-clauze pe care le contin. Deseori existenta unui drept sau a unei reclamatii depinde de o alta sub-clauza decit cea care a fost supusa modificarii. Arunci cind partile doresc sa suprime o sub-clauza sau o intreaga clauza, ele trebuie sa verifice daca ar putea exista un impact asupra unei alte clauze si asupra drepturilor si reclamatiilor prevazute.

 

Exemplu : Sa presupunem ca partile la contract suprima clauza 3 in intregime. Clauza 3 reglementeaza rolul Inginerului in administrarea contractului. Existenta sa este indispensabila pentru buna executie a contractului, deoarece Antreprenorul nu este indreptatit la vreo plata decit daca aceasta este certificata de catre Inginer. Prin urmare, partile la contract care doresc sa lucreze fara Inginer vor trebui sa modifice toate dispozitiile Conditiilor Generale care cer ca Inginerul sa joace acest rol.

 

FIDIC faciliteaza redactarea conditiilor particulare adaugind un ghid de redactare al conditiilor particulare. Acest ghid contine un numar considerabil de propuneri pentru modificarea Conditiilor Particulare, precum si recomandari pentru parti.

 

Exemplu : Cartea Rosie prevede ca Antreprenorul va fi platit « la metru » (conform masuratorii, fr. « contrat au métré »). Partile care considera ca anume Cartea Rosie se potriveste necesitatilor lor, deoarece ce incredinteaza raspunderea pentru proiectare Beneficiarului, pot cu usurinta transforma contractul lor intr-un contract forfetar. Clauzele si etapele necesare unei asemenea modificari a contractului sunt deja redactate in ghidul de redactare al conditiilor particulare.

 

Se recomanda de altfel modificarile sa nu se faca in mod direct in textul coditiilor, ci sa fie inserate intr-o lista de modificari pentru a facilita examinarea lor de catre parti.De fiecare data cind partile doresc sa elimine o clauza, lista va contine indicatia « suprimat » (eng. « deleted »). Din moment ce o clauza trebuie sa fie modificata sau o clauza sau o sub-clauza trebuie adaugata, lista respectiva va contine modificarile de rigoare.

 

  1. Observatii finale

 

Pina si englezii gasesc remarcabil faptul ca Regulile FIDIC, concepute pentru o aplicare mondiala, au fost modificate atit de putin in comparatie cu modelele englezesti autohtone. Aceasta observatie nu va mira un resortisant al unui sistem de drept continental, deoarece el va regasi cu greu elemente ale ordinii de drept pe care o cunoaste. Intr-adevar, pina si detaliile care ar putea evoca careva origini de civil law, cum sunt bunaoara clauza de forta majora sau includere principiului bunei credinte, nu corespund intru totul modelului.

 

Aceasta se datoreaza faptului ca FIDIC nu le-a adoptat suta la suta, ci doar intr-o masura limitata. Iata de ce, bunaoara, obligatia Antreprenorului de a-l asista pe Beneficiar nu este recunoscut in mod expres. Conceptul adaptarii contractului in caz de bulversare a economiei contractuale sau al disparitiei fundamentului actului juridic (germ. « Wegfall der Geschaeftsgrundlage » sau al fr. « Disparition de l’objet/de la cause) nu este nici el recunoscut. FIDIC observa in « Contract Guide » si in ghidul pentru redactarea conditiilor contractuale :

 

–          ca anumite clauze ale Conditiilor Generale pot sa provoace diverse consecinte in conformitate cu dreptul aplicabil,

–          ca in anumite cazuri Conditiile Particulare trebuie sa fie adaptate sistemului de civil law aplicabil,

–          ca anumite sisteme de drept prevad o responsabilitate absoluta in absenta culpei pentru viciile ascunse timp de 10 ani.

 

Este sigur ca redactarea conditiilor particulare si adaptarea contractului la dreptul aplicabil ar putea sa fie facilitate, ba chiar standartizate in raport cu Principiile Unidroit. Aceste Principii enunta reguli generale gindite esentialmente pentru contractele comerciale internationale. In pofida faptului ca ele nu au fost concepute in mod expres doar pentru contractele de constructii, ci mai degraba pentru vinzarea de marfuri, ele contin un numar considerabil de dispozitii care ar fi potrivite pentru asemenea contracte. Este vorba de conceptele urmatoare :

 

–          Regulile uniforme de interpretare a contractelor (vezi art. 4.1 si urm. ale Principiilor Unidroit),

–          Distinctia intre obligatia de mijloace si cea de rezultat,

–          Conceptele uniforme de forta majora si de hardship,

–          Conceptul bunei-credinte,

–          Conceptul uniform al obligatiei de a limita prejudiciul,

–          Conceptul uniform al rezolutiei contractului in caz de inexecutare esentiala din partea unei alte parti.

 

In schimb, nu exista nici o dispozitie cu privire la receptia lucrarilor. Nu exista nici dispozitii cu privire la plata prin aconturi si plata in avans. Totusi, Unidroit recunoaste ca circumstantele pot deseori impune ca norma continuta in art.6.1.4, care dispune ca Antreprenorul este in general obligat sa execute prestatia sa primul, sa nu fie aplicabila.   In fine, dreptul de a rezilia contractul in mod unilateral, de tipul celui continut in art.1794 al C.civ., nu este nici el recunoscut. Art. 5.1.7. nu reglementeaza decit rezilierea unui contract de durata nedeterminata. Citeva din dispozitiile Principiilor Unidroit pot provoca conflicte inutile, cum ar fi cele din art. 5.1.7, care stipuleaza ca atunci cind pretul contractual trebuie fixat de catre un tert care nu poate sau nu doreste sa o faca, este fixat un pret rezonabil. Aceasta dispozitie cere accesul la judecator si inlatura deci clauza 20 si toate celelalte clauze de evaluare a pretului (vezi clauza 12). In scopul evitarii unei asemenea situatii se recomanda de a adapta clauza arbitrala acestei situatii. Pe de alta parte, art.5.1.7 al Principiilor Unidroit pare sa salveze existenta contractului. Totusi, avantajele Principiilor Unidroit prevaleaza, cu atit mai mult cu cit ele exista in diferite limbi ale comertului international – in engleza, franceza, spaniola si germana. Principiile Unidroit sunt comentate si explicate intr-un mod impresionant. Continutul aceste proze abundente demonstreaza ca s-a tinut cont si de contractele de constructii. Daca de exemplu inginerul certifica plati intr-un mod care poate implica un dezavantaj excesiv, art.3.11 al.2 al Principiilor Unidroit poate sa se aplice si sa-i ofere Antreprenorului dreptul de a cere anularea contractului. Atunci cind pretul unui contract de constructii este legat de mai multi coeficienti, ca de exemplu indicele oficial al costului in constructii publicat de guvernul local, si ca acest indice inceteaza de a fi publicat inainte ca toate platile sa fie calculate, art. 5.1.7 al Principiilor Unidroit declara ca indicele va fi inlocuit de cel care i se apropie cel mai mult, cum ar fi cazul indicelui Federatiei Constructiei, asociatie profesionala privata.

 

Se recomanda deci de a studia si de a utiliza principiile Unidroit in cadrul redactarii unui contract FIDIC, deoarece ele reflecta practica si uzantele internationale si contin reguli echilibrate, despre se poate considera ca raspund necesitatilor partilor la un contract de constructii si ca sunt susceptibile de a fi recunoscute in intreaga lume.

 

Exista insa si un alt motiv de a se familiariza cu Principiile Unidroit.  Se pare ca curtile de arbitraj precum si jurisdictiile statale recurg la ele din moment ce constata lacune sau ambiguitati intr-un contract international. Pentru ele, Principiile Unidroit par sa reflecte un fel de lex mercatoria, drept uniform al industriei, lipsit de surse nationale si fara sa fie un instrument de constringere cum ar fi o legislatie supranationala. Este vorba aici de o evolutie salutabila, de natura sa reduca incompatibilitatile intre diferitele drepturi aplicabile.

* Les clauses divergentes du projet des conditions spéciales roumaines du Livre Rouge FIDIC,  https://www.dr-hoek.de/fr/beitrag.asp?r=Articles&s=FR&t=FIDIC-Clauses-Speciales-Rumanie.

[1] A se vedea Tan Hung Nguyen & Anor v. Luxury Design Homes Pty Ltd [2004] NSWCA 178

[2] Cartea Alba (White Book) a fost pregatita de catre FIDIC pentru a satisface necesitatilor inginerilor. Ea a fost recomandata pentru uz general, mai ales atunci cind obiectul contractului consista in elaborarea unui studiu de pre-fezabilitate si de fezabilitate, conceperea si administrarea contractelor de constructii si gestiunea proiectului.

[3] Vezi in acest sens, Seppala, Les nouveaux modèles FIDIC de contrat de construction internationale, RDI 2002, p.183, 185.

[4] Vezi Ghidurile EIC (European International Contractors) care au fost publicate de asemenea in ICLR. Aceste ghiduri reflecta punctul de vedere al antreprenorilor care le-au suscitat editarea si carenu ezita sa critice FIDIC, mai cu seama Cartea Argintie.

[5] Vezi Cazalet/Reece RADI 2000, p.815.

[6] Vezi Cazalet/Reece RADI 2000, p.815.

[7] Vezi Le Goff RDAI 2000, p.151, 152.

[8] Compara Seppala RDI 2002, p.183, 185.